Ţânţarul sau gnatul ( Culex pipiens pipigenus)
Biologie: Unii tânţari se hrănesc cu legume, cărora le produc nişte excremente asemănătoare cu tumorile, care uneori generează boli grave.Cei care sunt deosebit de interesaţi de oameni sunt însă cei hematofagi, adică cei care se hrănesc cu sânge.Interesant este că, la multe specii, doar femela este hematofagă, în timp ce masculul bea suc de plante.Desigur, insectele care beau sânge uman pot să transmită diverse boli.Tânţarul Anofel este răspunzător de mai multe secole pentru transmiterea malariei, în timp ce speciile Aedes aegypti şi Stegomia calopus transmit febra galbenă.Tot Aedes aegypti şi Phlebotomus papatasii sunt răspunzătoare pentru transmiterea binecunoscutei febre dinga.Ţânţarul comun este cunoscut pentru sunetul constant, ţiuitor, care în tăcerea nopţii poate fi perfect auzit (şi detestat).Deşi este tot o specie hematofagă, ţânţarul comun nu transmite boli, ci lasă doar acele băşici enervante, care rămân în urma muşcăturilor lor.După ce se hrăneşte cu sânge o perioadă, femela ţânţar depune 150 -300 de ouă înfăşurate într-un înveliş special, lipicios, pe suprafaţa apei din locurile cu apă stătătoare, de exemplu apa din putinile pentru apa de ploaie, streşinile şi jgheaburile acoperişurilor, băltoacele, mocirlele şi iazurile etc. Evoluţia embrionară şi larvară se desfăşoară exclusiv în apă. Larvele ajung la suprafaţa apei prin orificiile tubulare, pe care le au inserate în partea posterioară a abdomenului. Prin intermediul acestor orificii ele respiră aer ca printr-un tub de scufundare. Pupele ţânţarilor, care sunt relativ active, stau de asemenea agăţate la suprafaţa apei prin orificiile de respirat, ce sunt poziţionate pe toracele lor şi care le permit să respire sub apă. Larvele se transformă în pupe după 2-3 săptămâni, în apă. Stadiul de pupă durează numai câteva zile. Ţânţarii adulţi eclozează la suprafaţa apei şi încep imediat să zboare. În condiţii favorabile, specia tinde către înmulţire în masă, populaţia lor cuprinzând un număr deosebit de mare de indivizi.
Răspândire: ţânţarii sunt răspândiţi în toată lumea.
Dăunător: Intră în categoria agenţilor supărători şi a dăunătorilor pentru igienă. Ţânţarii nu provoacă pagube alimentelor sau materialelor, dar devin foarte supărători datorită zgomotului pe care îl fac în timpul zborului. Femelele se hrănesc cu sânge odată la 2 -3 zile, înţepăturile având efecte neplăcute. Urmările înţepăturii depind de intensitatea reacţiei alergice a fiecărei persoane. În general apar imediat eriteme şi urticarie. In decursul a încă 24 de ore apar pustiile roşii, care se vindecă în câteva zile. În general, în Europa nu reprezintă o problemă transmiterea de către ţânţari a agenţilor patogeni (de boli),deşi în ultimul timp există mai multe temeri că viruşi, bacterii, protiste etc., pot fi transmise prin intermediul ţânţarilor. În zonele tropicale specia acţionează şi ca vector al unor agenţi patogeni, cum ar fi viermi, (filariae) şi arboviruşi.
Prevenire şi combatere: În bălţi şi iazuri trebuie aduşi peşti, care vor reduce populaţia de larve de ţânţari. În cazul invaziei în masă se pot aplica măsuri biologice de combatere cu ajutorul bacteriei Bacillus Ihuruigiensis israeliensis (preparat BTI). Aceste preparate sunt bătute cu telul până iau forma unor granule (asemănătoare bucăţilor de gheaţă) şi ele blochează tractul digestiv al larvelor de ţânţari. Un dezavantaj al acestei metode este ca afectează şi alte organisme, care nu erau iniţial vizate, precum larvele de musculiţă Chironomidae sau algele verzi. Combaterea pe cale chimică, în apele populate de larve de ţânţari, se face cu ajutorul substanţelor dimilin şi baythion. Stadiile de pupă pot fi eliminate cu Liparol. În ciuda opiniei generale, nici vitamina Bl, chiar luată în mod regulat, nu înlătura riscul de a fi înţepat.
Alte specii: în Europa există alte patru clase de ţânţari, ce cuprind în total 44 de specii de ţânţari: Aedes sp., Culiseta sp., Anopheles sp. şi Mansonia sp.
Datorită încălzirii globale a climei, este de aşteptat ca aceştia să se răspândească tot mai mult spre nord.
