Parcul Rozelor
TRECUT, PREZENT ŞI VIITOR
Unul dintre parcurile deosebite ale Timişoarei, menit să aducă o „fărâmă” de bucurie şi relaxare omului este Parcul Rozelor. Parcul Rozelor este situat între Canalul Bega, Str. Acad. Alexandru Borza, Bd. Michelangelo şi baza sportivă – terenurile de tenis şi face parte din „salba de parcuri” care flanchează râul Bega, în zona centrală a oraşului.
Suprafaţa actuală a parcului este de 37.490 mp din care, gazonul şi arborii şi trandafirii ocupă 31.890 mp.
Stilul în care a fost conceput parcul este tipic regulat, clasic, cu predominarea liniilor curbe. Terenul are formă dreptunghiulară, în care s-au realizat trei zone de atracţie peisagistică, respectiv două rondouri, cu sectoare concentrice la extreme şi un grupaj de partere cu forme dreptunghiulare, echipate cu alveole pentru amplasarea trandafirilor, cu posibilitate de identificare uşoară, intercalate cu alei de vizitare. În ansamblu este un stil mixt, cu o separare distinctă între fostul rozariu, care păstrează stilul regulat, clasic şi restul parcului, amenajat într-un stil peisager evident.
Zona fostului rozariu este în mod practic singura zonă mai mare amenajată în stil clasic, regulat, dintre toate parcurile Timişoarei. În prezent Parcul Rozelor se bucură de titulatura de rozariu dar această denumire este oarecum improprie, deoarece acest scop utilitar al parcului a dispărut în prezent, fiind înlocuit de un scop recreativ.
Numele parcului este justificat şi prin prezenţa celor aproximativ 10.000 de trandafiri (aproximativ 400 de soiuri) compartimentate prin garduri vii de Buxus sempervirens, care se întind pe o suprafaţă de aproximativ 5.000 mp şi care aduc cel mai însemnat aport la valoarea peisagistică a parcului.
La cele 400 soiuri de trandafiri existente, începând cu anul 2005, au fost adăugate alte 88 soiuri noi din grupele theahibrid (roşii, roz, galbeni, albi, bicolori, portocalii, mov), floribunda, englezeşti, urcători, trandafiri altoiţi în coroană. Vegetaţia actuală care populează parcul, alcătuită în proporţie de 70% din foioase şi 30% din răşinoase este relativ tânără (aproximativ 50% până în 20 ani). Remarcabile sunt exemplarele de Morus nigra „Pendula”, Picea pungens „argentea”, formele de Taxus baccata, aliamentul de Magnolia kobus şi arcadele de Carpinus betulus din apropierea Teatrului de vară.
În martie 2005 a avut loc o dezbatere publică, cu participarea reprezentanţilor societăţii civile, a U.S.A.B. Timişoara, Universitatea de Vest, Universitatea Politehnica, Universitatea Dimitrie Cantemir, şi nu în ultimul rând a actualului preşedinte al Asociaţiei Amicii Rozelor din România dl. dr. ing. Ştefan Wagner, privind reamenajarea Parcului Rozelor.
În august 2006 a demarat proiectul de cooperare româno-german „Reabilitarea prudentă şi revitalizarea economică a cartierelor istorice din Timişoara” în vederea obţinerii de noi finanţări din partea Comunităţii Europene, pentru sprijinirea lucrărilor şi altor activităţi din zonele istorice, în special în domeniile „conservarea clădirilor”, „economie”, „spaţiul public” – în special al Parcului Rozelor, „cultură şi social”.
Ca urmare a întocmirii Studiului de fezabilitate de „Reamenajare şi modernizare a Parcului Rozelor din Municipiul Timişoara şi a aprobării acestuia de către Consiliul Local al Municipiului Timişoara (H.C.L. nr. 180/ 29.05.2007), se va efectua Proiectul Tehnic şi vor demara lucrările propriu-zise de reamenajare a parcului Rozelor. Totodată au început preparativele pentru accesarea de asistenţă financiară nerambursabilă în cadrul Programului Operaţional Sectorial „Mediu” (POS Mediu). În acest sens s-a apelat la ajutorul domnului Norbert Mesmer – consilier pentru Europa de Est al Institutului European de Mediu.
Reamenajarea se va face în aşa fel încât să se păstreze stilul şi concepţia arhitectural peisagistică iniţială, dar cu îmbunătăţirile şi reabilitările necesare unei mai bune funcţionări şi întreţineri. Mobilierul urban: pergolele, băncile, coşurile de gunoi, şi elementele decorative tip statui, amfore, vaze, va fi reproiectat astfel încât să se încadreze stilului clasic al parcului.
Se prevede repopularea parcului cu soiuri de trandafiri care au existat în parc precum şi introducerea de soiuri noi create, astfel încât numărul acestora să ajungă cel puţin la nivelul celui existent în anul 1934 (aproximativ 1400 de soiuri). Dorinţa municipalităţii este ca Parcul Rozelor să fie, dacă nu cel mai mare din Sud-estul Europei, aşa cum a fost odată, cel puţin la fel de „elegant” ca multe alte rozarii din Europa şi din lume (ex. Baden Baden - Germania, Portland- Oregon, Noua Zeelandă, Japonia)